Această tulburare poate fi diagnosticată de către specialiști în sănătate mentală, precum psihologul sau psihiatrul.                                                                         

Majoritatea persoanelor cu tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă nu caută să primească ajutor specializat. În general, se adresează specialiștilor atunci când tulburarea interferează semnificativ cu domenii importante din viața lor sau  când resursele de a face față stresului sunt epuizate.

Diagnosticul este pus atunci când persoana prezintă cel puțin 4 din urmatoarele manifestari:

– obsesia pentru detalii, liste, ordine și organizare
– obsesia pentru perfecțiune dusă la extrem
– rigiditate morală și etică excesivă
– acumularea de obiecte care nu sunt valoroase sentimental sau financiar
– inflexibilitate în raport cu sine și cu cei din jur
– obsesia pentru reguli și impunerea lor celor din jur

Tratamentul constă în medicaţie şi psihoterapie cognitiv-comportamentală.      Medicamentele au scopul de a modifica cantitatea de neurotransmiţători produsă în creier.

Autorul vă recomandă si :  7 modalități prin care poți gestiona un eveniment traumatizant!

Psihoterapia ajută persoana  să conștientizeze tiparele de gândire și modul în care acestea influențează emoțiile și comportamentele. Cum majoritatea persoanelor cu tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă nu conștientizează emoțiile atât de puternic, dezvoltarea capacității de conștientizare, este primul și cel mai important pas spre vindecare.

Psihoterapia tulburarii obsesiv-compulsive.

Implică urmatoarele principii:

– Expunerea deliberată la toate situațiile pe care pacientul le evita înainte;             

– Expunerea directă la stimulii anxiogeni (inclusiv gânduri negative);

Este necesar ca tratamentul medicamentos și cel comportamental să fie urmate în paralel pentru o eficiența crescută și pentru prevenirea recăderilor.

Sunt studii care susțin că tulburarea obsesiv-compulsivă se poate declanșa din cauza unui perfecționism exacerbat.

Studii de familie au arătat că persoanele cu rudele de gradul I (cum ar fi un părinte, frate sau copil), care suferă de tulburarea obsesiv-compulsivă sunt la un risc mai mare de a dezvolta această tulburare ei înşişi.                                                                      Evoluția bolii variază de la un pacient la altul, netratată poate dura ani întregi sau chiar toată viața.

Autorul vă recomandă si :  Nevoile mele sunt mai importante decât ale tale

Concluzia: personalitatea de tip obsesiv se caracterizează prin rigiditate, tendința spre perfecționism și punctualitate.

Această tulburare poate fi diagnosticată de către specialiști în sănătate mentală, precum psihologul sau psihiatrul.                                                                           

Majoritatea persoanelor cu tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă nu caută să primească ajutor specializat. În general, se adresează specialiștilor atunci când tulburarea interferează semnificativ cu domenii importante din viața lor sau  când resursele de a face față stresului sunt epuizate.

Diagnosticul este pus atunci când persoana prezintă cel puțin 4 din urmatoarele manifestari:

– obsesia pentru detalii, liste, ordine și organizare
– obsesia pentru perfecțiune dusă la extrem
– rigiditate morală și etică excesivă
– acumularea de obiecte care nu sunt valoroase sentimental sau financiar
– inflexibilitate în raport cu sine și cu cei din jur
– obsesia pentru reguli și impunerea lor celor din jur

Tratamentul constă în medicaţie şi psihoterapie cognitiv-comportamentală. Medicamentele au scopul de a modifica cantitatea de neurotransmiţători produsă în creier.

Psihoterapia ajută persoana  să conștientizeze tiparele de gândire și modul în care acestea influențează emoțiile și comportamentele. Cum majoritatea persoanelor cu tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă nu conștientizează emoțiile atât de puternic, dezvoltarea capacității de conștientizare, este primul și cel mai important pas spre vindecare.

Autorul vă recomandă si :  Centrul de radioterapie MedEuropa din Constanţa

Psihoterapia tulburarii obsesiv-compulsive.

Implică urmatoarele principii:

– Expunerea deliberată la toate situațiile pe care pacientul le evita înainte;             

– Expunerea directă la stimulii anxiogeni (inclusiv gânduri negative);

Este necesar ca tratamentul medicamentos și cel comportamental să fie urmate în paralel pentru o eficiența crescută și pentru prevenirea recăderilor.

Sunt studii care susțin că tulburarea obsesiv-compulsivă se poate declanșa din cauza unui perfecționism exacerbat.

Studii de familie au arătat că persoanele cu rudele de gradul I (cum ar fi un părinte, frate sau copil), care suferă de tulburarea obsesiv-compulsivă sunt la un risc mai mare de a dezvolta această tulburare ei înşişi.                                                                      Evoluția bolii variază de la un pacient la altul, netratată poate dura ani întregi sau chiar toată viața.

Concluzia: personalitatea de tip obsesiv se caracterizează prin rigiditate, tendința spre perfecționism și punctualitate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.